Tatăl Nostru

TATĂL NOSTRU – Rugăciunea Domnească

TATĂL NOSTRU – Rugăciunea Domnească logo

Rugăciunea fundamentală a creștinului – sens, istorie, explicații și toate variantele importante

 

 De ce “Tatăl nostru” este temelia tuturor rugăciunilor

 

Tatăl nostru” este rugăciunea pe care însuși Domnul Iisus Hristos a dăruit-o apostolilor ca răspuns la dorința lor: „Doamne, învață-ne să ne rugăm.”
Este, în același timp:

  • cea mai cunoscută rugăciune din lume, rostită zilnic de peste două miliarde de oameni;
  • cea mai scurtă sinteză a Evangheliei – în 10 cereri cuprinde toată teologia creștină;
  • rugăciunea universală, comună ortodocșilor, catolicilor, protestanților și tuturor confesiunilor creștine;
  • rugăciunea inimii în formă simplă – pentru că fiecare cuvânt atinge o realitate din viața noastră.
În tradiția ortodoxă, „Tatăl nostru” este citit:
  • dimineața, ca început al zilei,
  • seara, ca încredințare în mâinile lui Dumnezeu,
  • înainte de masă,
  • la Sfânta Liturghie,
  • în posturi,
  • în momente de încercare,
  • la spovedanie, împăcare și iertare.

Este rugăciunea care ne arată nu doar cum să cerem, ci cum să fim.

 Originea rugăciunii – Luca și Matei

 

În Noul Testament apar două versiuni:

1. Versiunea din Evanghelia după Matei (Matei 6:9–13)

Este forma completă, folosită liturgic în toată Ortodoxia. Aceasta se rostește la Liturghie, în Ceasuri, în rugăciunile zilnice, în pravila personală.

2. Versiunea din Evanghelia după Luca (Luca 11:2–4)

Mai scurtă, mai apropiată de vorbirea aramaică. Specialiștii consideră că aceasta reflectă forma inițială, pe care Iisus a rostit-o în limba aramaică.

Deoarece primele manuscrise ale Noului Testament au circulat în limba greacă, greaca Koine este considerată limba “mamă” a textului transmis.

3. Tatăl nostru – Varianta oficială în limba română (Ortodoxă)
 
Text canonic (Matei 6:9–13)
 

Tatăl nostru Care ești în ceruri,
sfințească-se numele Tău,
vie împărăția Ta,
facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele
dă-ne-o nouă astăzi,
și ne iartă nouă greșelile noastre
precum și noi iertăm greșiților noștri.
Și nu ne duce pe noi în ispită,
ci ne izbăvește de cel rău.
Că a Ta este împărăția și puterea și mărirea,
a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh,
acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aceasta este forma folosită în toate cărțile de cult ortodoxe.

 Rugăciunea „Tatăl nostru” în limba greacă (Koine) – Textul original transmis


Πάτερ ἡμῶν ὁ ἐν τοῖς οὐρανοῖς,
ἁγιασθήτω τὸ ὄνομά σου·
ἐλθέτω ἡ βασιλεία σου·
γενηθήτω τὸ θέλημά σου, ὡς ἐν οὐρανῷ καὶ ἐπὶ τῆς γῆς·
τὸν ἄρτον ἡμῶν τὸν ἐπιούσιον δὸς ἡμῖν σήμερον·
καὶ ἄφες ἡμῖν τὰ ὀφειλήματα ἡμῶν, ὡς καὶ ἡμεῖς ἀφίεμεν τοῖς ὀφειλέταις ἡμῶν·
καὶ μὴ εἰσενέγκῃς ἡμᾶς εἰς πειρασμόν,
ἀλλὰ ῥῦσαι ἡμᾶς ἀπὸ τοῦ πονηροῦ.
Amen.

 Rugăciunea „Pater Noster” – Varianta latină


Pater noster, qui es in caelis,
sanctificetur nomen tuum;
adveniat regnum tuum;
fiat voluntas tua, sicut in caelo et in terra.
Panem nostrum quotidianum da nobis hodie;
et dimitte nobis debita nostra,
sicut et nos dimittimus debitoribus nostris;
et ne nos inducas in tentationem,
sed libera nos a malo.
Amen.

Această formă a fost rugăciunea Europei timp de 1500 de ani și a influențat profund limbile moderne.

 Varianta slavonă (Psalmul Bisericii Răsăritene)

Slavona a fost limba oficială de cult în spațiul românesc până în secolul al XIX-lea.

Отче наш, иже еси на небесех!
Да святится имя Твое;
да приидет Царствие Твое;
да будет воля Твоя,
яко на небеси и на земли.
Хлеб наш насущный даждь нам днесь;
и остави нам долги наша,
якоже и мы оставляем должником нашим;
и не введи нас во искушение,
но избави нас от лукаваго.
Аминь.

Aceasta este forma în care se rugau voievozii, monahii și străbunii noștri.

 Analiză teologică – ce înseamnă fiecare vers

 
1. „Tatăl nostru Care ești în ceruri”

Aici descoperim:

  • că Dumnezeu este Tată, nu doar Creator;
  • că suntem frați, nu indivizi izolați;
  • că cerul este destinația și modelul vieții noastre.
2. „Sfințească-se numele Tău”

Cerem ca numele lui Dumnezeu să fie trăit, nu doar rostit. Sfințenia începe în noi.

3. „Vie împărăția Ta”

Nu vorbim despre o lume viitoare, ci despre o transformare a inimii.

4. „Facă-se voia Ta”

Când spunem acest vers, ne punem în acord cu liniștea interioară.
Voia lui Dumnezeu este întotdeauna spre bine, chiar când nu înțelegem imediat.

5. „Pâinea noastră cea de toate zilele”

În tradiția ortodoxă înseamnă:

  • hrana trupului,
  • hrana sufletului (Euharistia),
  • hrana minții (înțelepciunea).
6. “Și ne iartă nouă greșelile noastre…”

Este singura rugăciune în care Iisus pune o condiție clară:

Dumnezeu ne iartă în măsura în care iertăm.

Iertarea este eliberare, nu obligație.

7. „Și nu ne duce pe noi în ispită…”

Expresia corect înțeleasă: „Nu ne lăsa să cădem în ispită”.

8. “Ci ne izbăvește de cel rău”

În Ortodoxie, „cel rău” este:

  • răul exterior,
  • răul din lume,
  • răul din noi.

 De ce există diferențe între variante?

Diferențele între Matei, Luca, greacă, latină, română și slavonă apar din:

  • traduceri succesive, în perioade diferite,
  • stiluri lingvistice diferite,
  • influențe culturale,
  • nuanțe teologice,
  • transmissions orale din primele secole.

Dar sensul este identic în toate tradițiile: este rugăciunea încrederii totale în Dumnezeu.

 Tatăl nostru – Varianta scurtă (Luca 11:2–4)


Această formă este preferată în rugăciunile rapide, la nevoie, în momente de panică, frică sau drum.

Tată,
sfințească-se numele Tău.
Vie împărăția Ta.
Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă.
Și ne iartă păcatele noastre,
fiindcă și noi iertăm tuturor celor ce ne greșesc.
Și nu ne duce în ispită.
Amin.

 Întrebări frecvente (FAQ)

 

1. Care este versiunea corectă a Rugăciunii „Tatăl nostru”?

În ortodoxie, versiunea canonică este cea din Evanghelia după Matei 6:9–13.

2. De ce unele variante folosesc „pâinea cea spre ființă”?

Pentru că unele traduceri latine folosesc supersubstantialem, care sugerează hrana duhovnicească, nu doar pe cea materială.

3. De ce unii spun „mântuiește-ne”, iar alții „izbăvește-ne”?

Ambele traduc același sens: eliberarea de rău.
„Izbăvește” este forma tradițională slavonă; „mântuiește” subliniază lucrarea lui Hristos.

4. Există Tatăl nostru în aramaică, limba lui Iisus?

Da, dar forma exactă este reconstituită, nu păstrată integral în manuscrise originale.

5. Când se spune Tatăl nostru?

Dimineața, seara, la masă, în momente de teamă, de boală, înainte de examene, interviuri, operații, călătorii.

 Rugăciunea care nu se demodează niciodată


“Tatăl nostru” este:

  • rugăciunea copilului către Tată,
  • rugăciunea fratelui către frați,
  • rugăciunea luminii în întuneric,
  • rugăciunea liniștii în haos.

Într-o lume rapidă, digitală, plină de stres, această rugăciune este centrul stabil care nu se schimbă niciodată.

TATĂL NOSTRU – Rugăciunea Domnească